Not Microsoft Office, but mine, OneNote (or two, three…)
Chiar daca nu este vorba de lipsa de timp (ba din contra, as putea spune) mi-am neglijat total blogul in ultimele luni (adica de cand m-am mutat), cu mici (foarte mici) exceptii. Si, pentru ca cei 3 readeri pe care ii am (si unul dintre ei nu este mama 
) nu simt lipsa acuta a posturilor mele, insemnarea curenta e pentru mine. Si numai pentru mine. Pentru ca’s egoista 
.
Inspiratia mea nu e neaparat nula, dar se indreapta spre alte proiecte (nu ale mele, desi in ultima vreme ma bate un gand, si da tare, de proiect care implica multe pisici si alte creaturi simpatice… dar deviez de la subiectul care oricum lipseste cu desavarsire pana acum), de unde rezulta ca e o inspiratie oarecum… tehnica(?), putin trasa de par si de cele mai multe ori impinsa de la spate . Iar, daca vreodata va da semne majore de revenire si orientare doar spre acest minunat, unic, uluitor, etc. (NOT!) blog, atunci cred ca va trebui sa fac eforturi uriase sa o inec.
Si ca sa inchei in deplina armonie cu randurile de mai sus (sau fara nici o legatura, ilogica sau nu), melodia zilei este urmatoarea:
sau
sau…
LA. Pentru ca audio playerul are un bug inca nedepistat de subsemnata, muzicile de mai sus sunt, in ordine:
- Garry Schyman – Praan
- Phoenix – Numai una
- Matchbox 20 – Mad season